Pentru o analiză mai amănunțită pe perioade și domnitori a se vedea hărțile care urmează.

A se observa punctele "calde" din zona Podișului Mehedinți, cele din preajma mănăstirii Tismana în județul Gorj (Jaleș, cum era numit in documentele vremii) sau din jurul mănăstirii Cozia. O activitate destul de intensă și la gura Ialomiței ("balta Săpatul") și in Țara Făgărașului.

Se observă o intensificare a atestărilor documentare pentru zona de la sud de Târgu-Jiu, primele menționări pentru satele din jurul Snagovului, mănăstirea athonită Cutlumus este înzestrată cu sate in jurul Slatinei, iar zonele sub-carpatice din jurul Vâlcei sau ale Piteștiului sunt înconjurate de sate pentru care atestările documentare apar in această perioadă. Interesante desemenea sunt și desele prezențe punctuale de la Dunăre, și mai ales activitatea destul de intensă în care erau implicați domnii Ungro-Vlahiei in Țara Făgărașului.

Atestările documentare se înmulțesc, cu precădere in zona sub-Carpatică (județele Argeș, Vâlcea, Dâmbovița, Gorj, Prahova din prezent). În continuare, locuire intensă în zona de vărsare a Ialomiței în Dunăre, în zona Bălții Mostiștea (Cornățel), precum și primele atestări documentare semnificative din punct de vedere numeric ale satelor din jurul mănăstirii Bolintin și ale Țării Loviștei. Domnitorii de la sud de Carpați continuă să se întituleze "herțegi ai Făgărașului" iar atestările documentare o dovedesc cu prisosință.

Odată cu construirea Mănăstirii Argeșului se observă și o intensificare a atestărilor din zonă. Influența boireilor Craiovești la curtea lui Neagoe Basarab "aduce la lumină" și satele dintre Craiova și Slatina; deasemenea, domnia lui Vlad al VII-lea Vintilă scoate în atenția istoriei și localitățile din jurul Buzăului. Influența domnitorilor Țării Românești în Făgăraș a încetat.

Activitate documentară intensă pentru zonele din jurul mănăstirilor Cozia și Tismana.

Cum era de aștepat, toate prezențele documentare se găsesc la Vest de Olt.